RĂGÁZ, (rar) răgazuri, s.n. 1. Timp liber, disponibil pentru a face ceva. ♦ Amânare, păsuire. 2. Perioadă de întrerupere a unei activităţi; odihnă; repaus. ♢ Loc. adv. Fără (de) răgaz = fără întrerupere, necontenit. ♦ Linişte, tihnă, pace. – Et. nec.

RĂGÁZ s. 1. v. odihnă. 2. linişte, pace, tihnă. 3. timp, vreme, (pop.) răspas. (Nu-i dă nici ~ să respire; dă-mi puţin ~ să mă gândesc.) 4. v. perioadă. 5. v. păsuire.

răgáz s. n., pl. răgázuri

RĂGÁZ ~uri n. 1) Timp liber, disponibil pentru a face ceva; vreme limitată, pe care o are la dispoziţie cineva. Nu are nici o clipă de ~. 2) Schimbare a datei de îndeplinire a unei obligaţii; amânare; păsuire. ♢ A (nu) da cuiva (nici un) ~ a (nu) da cuiva timpul necesar pentru a face un lucru în condiţii normale; a (nu) păsui. 3) Întrerupere temporară a unei activităţi; odihnă; repaus; pauză; recreaţie. Dă-mi puţin ~ să mă gândesc. ♢ Fără ~ fără întrerupere; necontenit. A nu avea ~ a nu avea linişte; a nu avea tihnă. /Orig. nec.