RECIPIÉNT, recipiente, s.n. Vas destinat pentru păstrarea şi transportarea unui lichid, a unui gaz sau a unui material solid sub formă de granule sau de pulbere. [Pr.: -pi-ent] – Din fr. récipient, lat. recipiens, -ntis.

RECIPIÉNT s. v. vas.

recipiént s. n. (sil. -pi-ent), pl. recipiénte

RECIPIÉNT ~e n. Vas care serveşte la păstrarea sau la transportarea diferitelor substanţe sau fluide. [Sil. -pi-ent] /<fr. récipient, lat. recipiens, ~tis

RECIPIÉNT s.n. 1. Vas în care se ţine, se transportă un material solid (în stare de granule sau de pulbere), lichid sau gazos. 2. (Biol.) Organism care primeşte un organ, un ţesut, o genă etc. [Pron. -pi-ent, pl. -te, -turi. / < fr. récipient, cf. lat. recipiens – care primeşte].