RECLAMÁNT, -Ă, reclamanţi, -te, s.m. şi f. 1. Persoană care face o reclamaţie. 2. Persoană care se adresează justiţiei pentru a i se recunoaşte un drept, pentru a obţine repararea unei pagube etc. – Din fr. réclamant.

RECLAMÁNT s. (JUR.) (înv. şi reg.) pârâş, pârâtor, (reg.) ponoslaş, (prin Transilv.) ponosluitor, (înv.) jeluitor, suplicant.

reclamánt s. m. (sil. -cla-), pl. reclamánţi

RECLAMÁN//T ~ţi m. 1) Persoană care reclamă. 2) Persoană care înaintează recla-maţie unei instanţe judecătoreşti. /<fr. réclamant

RECLAMÁNT, -Ă s.m. şi f. Cel care reclamă în faţa justiţiei (recunoaşterea unui drept). [< fr. réclamant].