REGENERÁRE, regenerări, s.f. Acţiunea de a (se) regenera şi rezultatul ei. – V. regenera.

REGENERÁRE s. 1. (BIOL.) creştere, refacere, regenerescenţă, (înv.) regeneraţie. (Proces de ~ a unui organ.) 2. creştere, refacere. (~ unei unghii căzute.) 3. (BIOL.) (înv.) preânnoială, preânnoire. (~ sângelui.) 4. (înv.) regeneraţie, (fig.) înnoire. (~ naturii.)

regeneráre s. f. generare

REGENERÁRE s.f. Acţiunea de a (se) regenera şi rezultatul ei; regeneraţie. ♦ (Fig.) Refacere, înnoire. [< regenera].