RID, riduri, s.n. Încreţitură a pielii obrazului; zbârcitură, cută, creţ. – Din fr. ride.

RID s. creţ, cută, dungă, încreţitură, zbârcitură, (pop.) zbârceală, zbârci, (prin Transilv.) ranţ, (fig.) brazdă. (O faţă plină de ~uri.)

rid s. n., pl. ríduri

RID ~uri n. mai ales la pl. Încreţitură pe suprafaţa pielii (mai ales pe faţă); creţ; zbârcitură; cută; dungă. /<fr. ride

RID s.n. (De obicei la pl.) Încreţitură, zbârcitură a pielii obrazului. [Pl. -uri. / < fr. ride].