ROTĂRÍE¹, rotării, s.f. 1. Meseria rotarului; rotărit. 2. Atelier în care se confecţionează şi se repară roţi şi alte obiecte de rotărie¹. 3. Atelier în care se revizuiesc, se repară şi se confecţionează osiile montate ale vehiculelor de cale ferată. – Rotar + suf. -ie.

ROTĂRÍE², rotării, s.f. Obiecte făcute de rotar. – Roată + suf. -ărie.

ROTĂRÍE s. v. rotărit. (Se ocupă cu ~.)

rotăríe (meserie, atelier) s. f., art. rotăría, g.-d. art. rotăríei; (ateliere, obiecte) pl. rotăríi, art. rotăríile

ROTĂRÍ//E ~i f. 1) la sing. Meseria rotarului. 2) Atelier în care se fac sau se repară roţi (şi căruţe). /rotar + suf. -ie