RUS, -Ă, ruşi, -se, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Rusiei sau este originară de acolo; 2. Adj. Care aparţine Rusiei, privitor la Rusia. ♦ (Substantivat, f.) Limba rusă. – Din rus. rus'.

RUS s., adj. 1. s. (înv. şi pop.) muscal, (înv.) rosian. (E ~ de origine.) 2. adj. rusesc, (înv. şi pop.) muscălesc, (înv.) mosc, moschicesc, (înv.) rosian, rosienesc. (Stepa ~.)

RUS adj. v. arămiu, roşcat, roşcovan, roşiatic.

RUS s. v. şvab.

rus s. m., adj. m., pl. ruşi; f. sg. rúsă, pl. rúse

RUS¹ ~ă (ruşi, ~e) Care aparţine Rusiei sau populaţiei ei; din Rusia. Stepă ~ă. /< rus. rus

RUS² ruşi m. Persoană care face parte din populaţia de bază a Rusiei sau este originară din Rusia. /< rus. rus

RUS², -Ă, ruşi, -se, adj. Blond. (din sl. rŭsu; deriv. din lat. russus pare mai puţin prob., cf. roşu)

RUS³, ruşi, s.m. (Entom.) Şvab¹, Blatta germanica. (din rus²)