ŞASÍU, şasiuri, s.n. 1. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria. 2. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre, întrebuinţate în industrie, în legătoria de cărţi, în tipografie etc. – Din fr. châssis.

SAŞÍU, -ÍE, saşii, adj. (Despre oameni) Care se uită cruciş; zbanghiu, bazaochi; (despre ochi, privire) cruciş, încrucişat. [Var.: şaşíu, -ie adj.] – Din tc. şasi.

ŞAŞÍU, -ÍE adj. v. saşiu.

ŞASÍU s. (TEHN.) ramă. (~ de vehicul.)

SAŞÍU adj., adv. 1. adj. chiorâş, cruciş, încrucişat, pieziş, strabic, (pop.) şpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacâr, ceur, chior, honchiu, ponciş, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~ii; privire ~.) 2. adv. chiondorâş, chiorâş, cruciş, încrucişat, strâmb, (pop.) pieziş, şpanchiu, (reg.) ponciş. (Priveşte, se uită ~.)

saşíu adj. m., f. saşíe; pl. m. şi f. saşíi

şasíu s. n., art. şasíul; pl. şasíuri

SAŞÍ//U ~e (~i) 1) (despre persoane) Care se uită cruciş; încrucişat; saşiu; ciacâr. 2) (despre privire, ochi) Care este orientat cruciş; ceacâr; ponciş; zbanghiu; încrucişat. /<turc. şaşi

ŞasÍu ~ri n. Cadru rigid care se montează pe roţi şi susţine organele unui sistem tehnic. /<fr. châssis