|
schelălăit. 3 rezultate gasite
SCHELĂLĂÍT, schelălăituri, s.n. Chelălăit1. – V. schelălăi.
SCHELĂLĂÍT s. chelălăială, chelălăit, chelă-lăitură, schelălăială, schelălăitură, scheunare, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun. (~ de câine.)
SCHELĂLĂÍT n. 1) v. A SCHELĂLĂI. 2) Sunet caracteristic, ascuţit şi repetat, scos mai ales de câini. /v. a schelălăi
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|