SÉCŢIE, secţii, s.f. 1. Subunitate organizatorică stabilită pe ramuri de activitate, pe specialităţi, pe operaţii etc. în întreprinderi, instituţii etc.; sală, atelier, local în care îşi desfăşoară activitatea o astfel de subunitate. ♦ Compartiment cu destinaţie specială într-un magazin, într-un muzeu etc. 2. Subdiviziune în cadrul administraţiei sau al poliţiei unui oraş; local în care îşi are sediul această subdiviziune. – Din rus. sekţiia, fr. section.

SÉCŢIE s. 1. v. raion. 2. v. circumscripţie. 3. v. co-misariat. 4. miliţie. (A dus hoţul la ~.) 5. v. poliţie.

sécţie (subunitate organizatorică) s. f. (sil. -ţi-e), art. sécţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. sécţiei; pl. sécţii, art. sécţiile (sil. -ţi-i-)

SÉCŢI//E ~i f. 1) Subdiviziune administrativ-organizatorică sau de producţie în cadrul unei instituţii sau întreprinderi. ~ mecanică. 2) Raion într-un magazin. ~a de încălţăminte. [G.-D. secţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. section, lat. sectio, ~onis

SÉCŢIE s.f. 1. Subdiviziune administrativă a unui oraş. 2. Subdiviziune organizatorică şi de muncă, făcută pe ramuri de activitate în întreprinderi, instituţii etc. ♦ Compartiment cu destinaţie specială într-un magazin, într-un muzeu, spital etc.; raion. [Gen. -iei, var. secţiune (4) [în DN] s.f. / < rus. sekţiia, cf. fr. section, lat. sectio].