SECÁNT, -Ă, secanţi, -te, adj., s.f. 1. Adj. (Despre drepte, curbe) Care întretaie o linie, un plan. ♢ Plan secant = plan care intersectează una sau mai multe suprafeţe. ♦ (Substantivat, f.) Dreaptă care intersectează în două puncte un cerc sau o curbă sau care intersectează una ori mai multe drepte sau plane. 2. S.f. Funcţie trigonometrică care, înmulţită cu funcţia cosinus, este egală cu funcţia unitate. – Din fr. sécant.

secánt adj. n., pl. secánte; f. sg. secántă, pl. secánte

SECÁN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre drepte, curbe) Care întretaie o dreaptă sau un plan. ♢ Plan ~ plan care intersectează una sau mai multe suprafeţe. /<fr. secant, germ. Sekante

SECÁNT, -Ă adj. (Despre o dreaptă sau un plan) Care taie alte drepte, un cerc etc. [< fr. sécant].