SEDÍLĂ¹, sedile, s.f. Semn diacritic în formă de virgulă (,), care se pune sub unele consoane pentru a le da valoarea altui sunet. – Din fr. cédille.

SEDÍLĂ², sedile, s.f. Săculeţ cu ţesătură rară, în care se pune brânza la scurs. [Var.: (reg.) sădílă, sidílă s.f.] – Din bg., scr. sedilo.

sedílă (semn diacritic) s. f., g.-d. art. sedílei; pl. sedíle

SEDÍL//Ă ~e f. Semn diacritic în formă de virgulă, pus sub o consoană, pentru a-i modifica valoarea. [G.-D. sedilei] /<fr. cédille

SEDÍLĂ s.f. Semn grafic în formă de virgulă care se pune sub o consoană pentru a-i da valoarea unui alt sunet. [< fr. cédille, cf. sp. zedilla].