SEMNALMÉNT, semnalmente, s.n. Totalitatea datelor, caracteristicilor exterioare după care o persoană poate fi identificată. – Din fr. signalement (după semnal).

SEMNALMÉNT s. (înv. şi pop.) semn, (înv.) signal-ment. (I-a dat toate ~ele pentru a-l identifica.)

semnalmént s. n., pl. semnalménte

SEMNALMÉNT ~e n. Semn particular după care poate fi identificată o persoană. /<fr. signalement

SEMNALMÉNT s.n. (De obicei la pl.) Ansamblul semnelor exterioare şi al datelor după care poate fi recunoscut sau identificat cineva. [Cf. fr. signalement].