SILOGÍSM, silogisme, s.n. Raţionament deductiv care conţine trei judecăţi legate între ele astfel încât cea de-a treia judecată, care reprezintă o concluzie, se deduce din cea dintâi prin intermediul celei de-a doua. – Din fr. syllogisme, lat. syllogismus.

silogísm s. n., pl. silogísme

SILOGÍSM ~e n. log. Raţionament constând din trei judecăţi (majoră, minoră şi conclusivă), concluzia fiind dedusă din judecata majoră prin intermediul celei minore. /<fr. syllogisme, lat. syllogismus

SILOGÍSM s.n. Raţionament deductiv prin care dintr-o judecată universală se derivă o nouă judecată prin intermediul unei a treia. [< fr. syllogisme, cf. lat. syllogismus, gr. syllogismos].