|
|
smiorcăit. 5 rezultate gasite
SMIORCĂIT1 s.n. Faptul de a (se) smiorcăi; zgomot specific produs de cel care (se) smiorcăie; smiorcăială, smârcâială, smârcâit1. – V. smiorcăi.
SMIORCĂÍT2, -Ă, smiorcăiţi, -te, adj. Plângăreţ, scâncit. – V. smiorcăi.
SMIORCĂÍT s. v. scâncet.
SMIORCĂÍT adj. 1. plângăcios, plângăreţ, scâncit, văicăreţ, (rar) plângaci, văităreţ, văitător, (fam.) bâzâit. (Ce copil ~!) 2. miorlăit, miorlăitor, plângăreţ. (Un glas ~.)
smiorcăít s. n., pl. smiorcăíturi
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
