SOLVÁBIL, -Ă, solvabili, -e, adj. Care dispune de suficiente mijloace băneşti sau bunuri pentru a-şi îndeplini la termen obligaţiile; care plăteşte prompt, bun de plată; solvent². – Din fr. solvable.

Solvabil ≠ falit, insolvabil, nesolvabil

SOLVÁBIL adj. (FIN.) solvent. (Debitor ~.)

solvábil adj. m., pl. solvábili; f. sg. solvábilă, pl. solvábile

SOLVÁBIL ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre persoane sau despre instituţii) Care este în stare să-şi achite datoriile băneşti; capabil să-şi plătească datoriile. /<fr. solvable

SOLVÁBIL, -Ă adj. Care are cu ce plăti. [Cf. fr. solvable < lat. solvere – a plăti].