SPOROVĂÍ, sporovăiésc, vb. IV. Intranz. (Pop. şi fam.) A vorbi mult şi fără rost; a flecări, a trăncăni. [Var.: (reg.) sporovoí vb. IV] – Probabil contaminare între spori şi ciorovăi.

SPOROVĂÍ vb. v. flecări.

sporovăí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sporovăiésc, imperf. 3 sg. sporovăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sporovăiáscă

A SPOROVĂ//Í ~iésc intranz. A vorbi mult şi pe îndelete despre lucruri mărunte; a sta la taifas; a tăifăsui. /Din a spori şi a ciorovăi