TELEFONÍE s.f. Transmitere, de obicei bilaterală, la distanţă a sunetelor (transformate în unde electromagnetice) cu ajutorul aparatelor de telefon, legate între ele prin cabluri conducătoare. – Din fr. téléphonie.

telefoníe s. f., art. telefonía, g.-d. telefoníi, art. telefoníei

TELEFONÍE f. Transmitere la distanţă şi recepţionare de la distanţă a unor mesaje cu ajutorul telefonului. [G.-D. telefoniei] /<fr. téléphonie