|
tirighie. 4 rezultate gasite
TIRIGHÍE s.f. Substaţă sedimentară cu aspect sticlos, cu gust acru, rămasă pe pereţii butoaielor după ce s-a scos vinul şi folosită în vopsitorie sau pentru acrit mâncărurile; tartru. [Var.: (pop.) tireghíe, tirigíe s.f.] – Din ngr. trighía.
TIRIGHÍE s. v. piatră de vin, tartru.
tirighíe s. f., art. tirighía, g.-d. tirighíi, art. tirighíei
tirighíe, tirighíi, s.f. (reg.) 1. tartru de acrit mâncărurile. 2. funingine. 3. depunere la suprafaţa ceaiului răcit. 4. negreală de la streşini.
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|