TOPOGRAFÍE s.f. Ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei porţiuni a scoarţei Pământului, cu determinarea poziţiei elementelor scoarţei terestre pe suprafeţe mici (considerate plane), precum şi cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafeţelor măsurate, în scopul întocmirii de hărţi şi planuri. ♦ Descriere amănunţită a unui loc sub raportul aşezării, configuraţiei etc.; mod în care sunt dispuse în spaţiu elementele unui ansamblu. – Din tc. topographie.

topografíe s. f. (sil. -gra-), art. topografía, g.-d. art. topografíei; pl. topografíi

TOPOGRAFÍE f. 1) Ramură a geodeziei care se ocupă cu reprezentarea grafică pe un plan a formelor de relief în vederea întocmirii hărţilor geografice. 2) Descriere a configuraţiei unui loc. /<fr. topographie