TORPILÓR, torpiloare, s.n. Navă de război uşoară şi rapidă, înzestrată pentru lansarea torpilelor. – Din fr. torpilleur.

torpilór s. n., pl. torpiloáre

TORPIL//ÓR ~oáre n. Navă maritimă militară, uşoară şi rapidă, înzestrată cu torpile. /<fr. torpilleur

TORPILÓR s.n. Navă (uşoară) de luptă, cu viteză mare, care atacă alte nave mai ales cu torpile. // s.m. Marinar specializat în manevrarea şi lansarea torpilelor. // adj. Vedetă torpiloare = navă uşoară de luptă, cu tonaj mic şi viteză foarte mare, înzestrată cu tuburi de lansare a torpilelor, cu grenade antisubmarine şi cu armament antiaerian. [Cf. fr. torpilleur].