TRAUMÁTIC, -Ă, traumatici, -ce, adj. Care are caracter de traumatism; de natura traumatismului. – Din fr. traumatique, lat. traumaticus.

traumátic adj. m. (sil. trau-), pl. traumátici; f. sg. traumátică, pl. traumátice

TRAUMÁTI//C ~că (~ci, ~ce) Care are caracter de traumatism; de natura traumatismului. /<fr. traumatique

TRAUMÁTIC, -Ă adj. Referitor la traumatism; de natura traumatismului. // (Şi în forma traumat-, traumato-) Element prim şi secund de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) traumatism“, „(referitor la)