TROMPÉTĂ, trompete, s.f. Instrument muzical de suflat, alcătuit dintr-un tub de alamă îndoit de două ori şi terminat la un capăt cu o deschizătură în formă de pâlnie; goarnă. – Din fr. trompette.

TROMPÉTĂ s. v. goarnă.

trompétă s. f., pl. trompéte

TROMPÉT//Ă ~e f. Instrument muzical de suflat, constând dintr-un tub de alamă, îndoit de două ori, cu clape, având un capăt larg în formă de pâlnie, care emite sunete clare şi pătrunzătoare; goarnă; trâmbiţă. /<fr. trompette, germ. Trompeta