ÚŞĂ, uşi, s.f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, la un vehicul, la o mobilă, pentru a permite intrarea (şi ieşirea); ansamblu format dintr-un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide această deschizătură; p. restr. tăblia din acest ansamblu. ♢ Uşă domnească (sau împărătească) sau uşa raiului = intrarea principală a altarului. ♢ Loc. adv. La uşă = foarte aproape. ♢ Loc. prep. La uşa... = în imediata apropiere (a...). ♢ Expr. A(-şi) deschide (larg sau amândouă) uşile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă. A lăsa (pe cineva) după uşă = a nesocoti (pe cineva), a nu da (cuiva) nici o atenţie. A sta după uşă = a fi nebăgat în seamă; a sta deoparte, izolat. A bate la uşă = (de spre termene, evenimente etc.) a fi foarte aproape, a fi iminent. 2. Fig. Casă, locuinţă. ♢ Expr. (A bate, a cere, a creşte etc.) pe la uşile oamenilor = (a munci) pe la alţii, (a trăi) din mila altora. A umbla din uşă-n uşă = a cerşi. – Lat. *ustia (pl., devenit sg., al lui *ustium = ostium).

ÚŞĂ s. v. chingă, orificiu piloric, pilor, stinghie.

ÚŞĂ s. 1. v. poartă. 2. uşă glisantă = uşă rulantă; uşă rulantă v. uşă glisantă. 3. v. intrare.

úşă s. f., art. úşa, g.-d. art. úşii; pl. uşi

ÚŞ//Ă ~i f. 1) Deschizătură în peretele unei clădiri, la un vehicul, la mobilă etc. care face posibilă pătrunderea în interiorul lor. 2) Panou mobil prin manevrarea căruia se închide această deschizătură. ♢ ~ glisantă uşă care se deschide prin alunecare de-a lungul unui perete. ~ turnantă uşă cu mai multe despărţituri, care permite accesul prin rotirea în jurul unui ax vertical central. A trăi ~ în ~ (a trăi) în vecinătate; alături. Şedinţă cu ~ile închise şedinţă fără participarea reprezentanţilor presei. A arăta (cuiva) ~a a da (pe cineva) afară. A strânge cu ~a (pe cineva) a forţa (pe cineva) să facă ceea ce i se cere, folosind momente demascatoare. A trânti ~a a-şi manifesta supărarea izbind uşa cu putere. A trânti (sau a închide) cuiva ~a în nas a primi pe cineva cu ostilitate. A nu încăpea pe ~ a fi prea corpolent. A umbla din ~ în ~ a cerşi. A bate pe la toate ~ile (sau porţile) a încerca fără succes rezolvarea unei cereri, apelând la diferite instanţe. A bate la ~ a) a ciocăni în uşă, cerând permisiunea de a intra; b) a fi gata să aibă loc; a se apropia. A-(şi) deschide larg (sau amândouă) ~ile a) a lăsa intrarea liberă; b) a primi cu bucurie pe cineva. Închide ~a pe dinafară! Ieşi! Pleacă! [G.-D. uşii] /<lat. ustia