ÚMĂR, (1, 2, 3, 4) umeri, s.m., (5) umere, s.n. 1. S.m. Parte a corpului omenesc corespunzătoare articulaţiei dintre mână şi trunchi. ♢ Expr. Umăr la umăr = alături, unul lângă altul; împreună, uniţi. A pune umărul = a ajuta efectiv la îndeplinirea unei acţiuni; a sprijini. A da (sau a ridica etc.) din umeri = a-şi exprima nedumerirea, neştiinţa, indiferenţa etc. printr-un gest de ridicare a umerilor (1). A se uita la cineva (sau a privi pe cineva) peste umăr = a se uita la cineva dispreţuitor, batjocoritor. (Pop.) A-şi lua călcâiele (sau picioarele) de-a umeri = a fugi. A pune (cuiva ceva) pe umeri = a încărca, a împovăra (pe cineva) cu o vină. ♦ Parte a unui obiect de îmbrăcăminte care acoperă umărul (1). ♦ Fig. Culme a unui deal, a unui munte. 2. S.m. (În sintagma) Umărul obrazului (sau al feţei) = partea proeminentă, osoasă din mijlocul obrazului; pomeţi. 3. S.m. Partea bombată de lângă gâtul unui vas. ♦ Proeminenţă pe suprafaţa unui obiect, care serveşte ca reazem altui obiect. 4. S.m. Parte a jugului care se aşază pe gâtul vitelor. 5. S.n. Umeraş. – Lat. humerus.

ÚMĂR s. v. măsea, portmantou, umeraş.

úmăr (parte a corpului omenesc, a unui vas, a jugului) s. m., pl. úmeri

úmăr (umeraş, proeminenţă la suprafaţa unei piese) s. n., pl. úmere

ÚMĂR¹ úmeri m. 1) Parte a corpului omenesc care corespunde articulaţiei dintre braţe şi trunchi. ♢ A pune ~ul a contribui în mod real la înfăptuirea unei activităţi. A strânge (sau a da, a ridica) din umeri a înălţa umerii ca semn al lipsei de informare, al nepăsării, nedumeririi. A se uita la cineva peste ~ a manifesta dispreţ faţă de cineva. A pune (cuiva ceva) pe umeri a) a arunca vina pe cineva; b) a da o însărcinare de răspundere. 2) Porţiune a unei haine care acoperă această parte a corpului. 3): ~ul obrazului (sau feţei) partea superioară, osoasă, a obrazului ieşită în afară; pomeţi. 4) Partea mai înaltă a unui deal sau a unui munte. 5) Parte a jugului care se sprijină pe gâtul boilor. 6) Ieşitură pe suprafaţa unui obiect folosită ca suport sau ca sprijin pentru ceva. /<lat. humerus

ÚMĂR² úmere n. v. UMERAŞ. /<lat. humerus