VERNÍS s.n. 1. Soluţie formată din răşini (naturale sau artificiale) şi dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted şi lucios, cu rol ornamental sau protector; p. ext. lac. ♢ Vernis moale = tehnică a gravurii prin care se realizează aspectul desenului în creion. 2. Fig. Ceea ce dă un aspect sau o culoare favorabilă cuiva sau la ceva. [Pr.: verni] – Din fr. vernis.

VERNÍS s. lac, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobile.)

vernís s. n. [-nis pron. fr. -ni]

VÉRNIS n. 1) Substanţă răşinoasă cu care se acoperă diferite obiecte în scop protector sau decorativ. ~ sintetic. 2) fig. Lustru superficial care produce o impresie înşelătoare; spoială; pospăială; poleială. /<fr. vernis

VERNÍS s.n. 1. Soluţie colorată obţinută din răşinoase, care se aplică pe obiecte pentru a le da lustru; strat protector sau ornamental. 2. Smalţ, email. 3. (Arte) Tehnică în gravură, constând în a da gravurilor un aspect asemănător cu cel al desenului în creion. 4. (Fig.) Ceea ce dă o culoare sau un aspect favorabil cuiva sau la ceva. [< fr. vernis].