|
|
îmbelşuga. 3 rezultate gasite
ÎMBELŞUGÁ, îmbelşughez, vb. I. Tranz. (Rar) A face pământul să rodească, să devină îmbelşugat. – În + belşug.
îmbelşugá vb., ind. prez. 1 sg. îmbelşughéz, 3 sg. şi pl. îmbelşugheáză
A ÎMBELŞU//GÁ ~ghéz tranz. rar (ogoare) A face să aibă belşug (prin muncă şi organizare). /în + belşug
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
