ÎMPRĂŞTIÉRE, împrăştieri, s.f. Acţiunea de a (se) împrăştia; risipire, răspândire. [Pr.: -ti-e-] – V. împrăştia.

ÎMPRĂŞTIÉRE s. 1. dispersare, dispersie, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire, (înv.) risipă. (~ mulţimii.) 2. v. risipire. 3. ridicare, risipire. (~ ceţii.) 4. risipire, spulberare. (~ frunzelor, a prafului.) 5. prefirare, presărare, presărat, răsfirare, răspândire, risipire. (~ nisipului pe alee.) 6. v. difuzare. 7. difuzare, răspândire, re-vărsare. (~ luminii în toate ungherele.) 8. v. răs-pândire. 9. v. emanaţie.

împrăştiére s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. împrăştiérii; pl. împrăştiéri