ÎNAPÓI adv. 1. În direcţie contrară înaintării; în spate, îndărăt. ♢ Loc. vb. A da înapoi = a) a se retrage; b) fig. a ceda (într-o discuţie) într-o acţiune; c) fig. a fi în declin, a regresa. ♦ (Înv.; cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus. 2. La locul de provenienţă; în locul unde a fost mai înainte. ♢ Loc. vb. A da (ceva) înapoi = a restitui; a înapoia. ♢ Expr. A-şi lua vorba înapoi = a-şi retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le. 3. Cu o treaptă îndărăt, într-un loc inferior altora ca valoare. 4. Mai demult, la o dată anterioară celei prezente. – În + apoi.

Înapoi ≠ înainte

ÎNAPÓI adv. (local) 1. îndărăt. (Du-te imediat ~.) 2. dinapoi, dindărăt. (E orientat ~.)

înapói adv. (sil. mf. în-)

ÎNAPÓI adv. 1) În partea din spate; în urmă; îndărăt. ♢ A da ~ a) a se retrage; b) a ceda într-o acţiune, într-o discuţie; c) a fi în declin; a regresa. 2) La locul pe care îl ocupa anterior; în locul unde se afla mai înainte; îndărăt. Du-te imediat ~. ♢ A da (ceva) ~ a înapoia; a restitui. A-şi lua vorba ~ a-şi retrage spusele; a renunţa la cele afirmate anterior. 3) Cu o treaptă mai jos; într-un loc sau într-o situaţie mai dezavantajoasă. ♢ A da (pe cineva) ~ a coborî în rang (pe cineva); a retrograda. 4) Într-o perioadă de timp trecut; în urmă; îndărăt. Teoria e orientată ~. [Sil. în-a-] /în + apoi