ÎNCHEIÁT¹ s.n. Faptul de a (se) încheia. [Pr.: -che-iat] – V. încheia.

ÎNCHEIÁT², -Ă, încheiaţi, -te, adj. I. 1. (Despre îmbrăcăminte şi încălţăminte) Care este prins, închis în nasturi, în copci, în şireturi etc. ♦ (Despre nasturi) Care este trecut prin butoniere; (despre copci) petrecut una într-alta. 2. Cu părţile îmbinate, împreunate, fixate una în alta; împreunat. 3. (Rar; despre persoane) Bine legat, voinic. II. Terminat, împlinit; întregit, desăvârşit. – V. încheia.

Încheiat ≠ descheiat

ÎNCHEIÁT adj. 1. închis, (reg.) îmbumbat. (Haină ~.) 2. v. îmbinat. 3. v. isprăvit. 4. v. împlinit.

încheiát s. n.