ÎNCHIZĂTÓR, -OÁRE, închizătoare, s.n., s.f. 1. S.n. Dispozitiv de împingere şi închidere a cartuşelor în magazia unei arme de foc. 2. S.f. Dispozitiv sau mod de închidere a unui obiect. [Pl. şi; (2) închizători] – Închide + suf. -ător.

închizătór (dispozitiv la o armă de foc) s. n., pl. închizătoáre

ÎNCHIZĂT//ÓR ~oáre n. Dispozitiv pentru închiderea ţevii unei arme de foc (în partea pe unde se introduce cartuşul). /a închide + suf. ~ător