|
încolăcire. 3 rezultate gasite
ÎNCOLĂCÍRE, încolăciri, s.f. Acţiunea de a (se) încolăci şi rezultatul ei; înfăşurare, încolăceală, încolăcitură. – V. încolăci.
ÎNCOLĂCÍRE s. 1. înfăşurare, învălătucire, răsucire, sucire, (rar) încolăceală, încolăcitură, vălătuceală. (~ şarpelui în jurul ...) 2. v. în-covrigare.
încolăcíre s. f., g.-d, art. încolăcírii; pl. încolăcíri
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|