ÎNCOVOIÁT, -Ă, încovoiaţi, -te, adj. Îndoit, curbat, arcuit. ♦ Adus de spate; cocârjat. – V. încovoia.

ÎNCOVOIÁT adj. 1. arcuit, curb, curbat, îndoit, (livr.) cambrat, (rar) arcat, recurbat, (înv. şi reg.) încujbat, scovârdat, (înv.) arcos. (Bară ~.) 2. v. în-doit. 3. curbat, îndoit, răsucit, strâmb. (Fiare ~.) 4. v. adus. 5. v. aplecat. 6. v. gârbovit. 7. v. gâr-bovit. 8. v. coroiat. 9. v. încovrigat.

ÎNCOVOIÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A ÎNCOVOIA şi A SE ÎNCOVOIA. Bară ~tă. 2) (despre persoane) Care este adus de spate; gârbov. /v. a (se) încovoia