|
încovoietură. 3 rezultate gasite
ÎNCOVOIETÚRĂ, încovoieturi, s.f. Partea încovoiată a unui obiect; curbură, sinuozitate, încovoială. – Încovoia + suf. -tură.
ÎNCOVOIETÚRĂ s. 1. îndoitură, răsucitură. (~ unei bare.) 2. v. curbură.
încovoietúră s. f., g.-d. art. încovoietúrii; pl. încovoietúri
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|