ÎNCROPÍ, încropesc, vb. IV. Tranz. 1. A face călduţ un lichid. 2. A aduna (cu greu) laolaltă, a înjgheba, a înfiripa. – Din încrop (= uncrop).

ÎNCROPÍ vb. v. înjgheba.

încropí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încropésc, imperf. 3 sg. încropeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. încropeáscă

A ÎNCROP//Í ~ésc tranz. 1) (lichide) A încălzi puţin. 2) fig. (avuţii) A aduna cu greu; a sclipui; a înjgheba. ~ o gospodărie. [Sil. în-cro-] /Din uncrop