|
înmatricula. 5 rezultate gasite
ÎNMATRICULÁ, înmatriculez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) înscrie, a (se) trece într-o matricolă; a matricula. – Din fr. immatriculer, lat. immatriculare.
ÎNMATRICULÁ vb. a (se) înregistra, a (se) înscrie, (înv.) a (se) matricula. (A ~ un vehicul.)
înmatriculá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. înmatriculéz, 3 sg. şi pl. înmatriculeáză
A ÎNMATRICUL//Á ~éz tranz. (nume de persoane) A înscrie într-o matriculă; a trece într-o matriculă. [Sil. -ma-tri-cu-] /<fr. immatriculer, lat. immatriculare
ÎNMATRICULÁ vb. I. tr. A înscrie într-o matriculă. [Cf. fr. immatriculer].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|