ŞEFÍE, şefii, s.f. Demnitate, rang, funcţie de şef (1); conducere, direcţie; timpul cât cineva deţine această funcţie. – Şef + suf. -ie.

ŞEFÍE s. 1. v. conducere. 2. (MIL.) comandă, condu-cere, (înv.) povaţă, povăţuire. (Unitatea militară se află sub ~ lui.)

şefíe s. f., art. şefía, g.-d. art. şefíei; pl. şefíi, art. şefíile

ŞEFÍ//E ~i f. 1) Funcţie de şef. 2) Durată a acestei funcţii. 3) Dirijare a unei activităţi; conducere. /şef + suf. ~ie