|
|
şovăire. 4 rezultate gasite
ŞOVĂÍRE, şovăiri, s.f. Faptul de a şovăi. ♢ Loc. adv. Fără şovăire = cu fermitate, cu hotărâre; dârz, neclintit. – V. şovăi.
şovăíre s. f., g.-d. art. şovăírii; pl. şovăíri
ŞovĂÍr//e ~i f. v. A ŞOVĂI. ♢ Fără ~ fără ezitare; cu fermitate. /v. a şovai
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
