ŢÂRCÓVNIC, ţârcovnici, s.m. Persoană care are în grijă curăţenia şi buna rânduială a unei biserici; p. ext. cântăreţ, dascăl de biserică. – Din sl. crŭkovřnikŭ.

ŢÂRCÓVNIC s. 1. v. paracliser. 2. v. dascăl.

ţârcóvnic s. m., pl. ţârcóvnici

ŢÂRCÓVNI//C ~ci m. Persoană care are în grijă o biserică, îndeplinind şi anumite servicii la oficierea cultului religios; paracliser; pălămar. /<sl. crukoviniku