ŢESĂTORÍE, (2) ţesătorii, s.f. 1. Arta, meşteşugul ţesutului. 2. Atelier, fabrică unde se fac diferite ţesături. – Ţesător + suf. -ie.

ŢESĂTORÍE s. v. ţesut.

ţesătoríe s. f., art. ţesătoría, g.-d. art. ţesătoríei; pl. ţesătoríi, art. ţesătoríile

ŢESĂTORÍ//E ~i f. 1) la sing. Tehnica şi arta confecţionării ţesăturilor. 2) la sing. Meseria de ţesător. 3) Întreprindere în care se produc ţesături. 4) la sing. Ramură industrială pentru fabricarea ţesăturilor. /ţesător + suf. ~ie