AGURÍDĂ, aguride, s.f. Strugure înainte de coacere, cu gust foarte acru. – Din ngr. agurída.

agurídă s. f., g.-d. art. agurídei, pl. aguríde

AGURÍD//Ă ~e f. Strugure acru, necopt. [G.-D. aguridei] /< ngr. agurída

agurídă (-ízi), s.f. – Strugure înainte de coacere. – Mr. aguridă, megl. guridă. Mgr. ἀγουρίδα de la ἄγουρος „verde“ (gr. ἄωρος), cf. alb. aguridhe, bg. agurida (Miklosich, Fremdw., 73). În Banat circulă agur, s.m. „vie sălbatică“, ce pare a reprezenta mgr. ἄωρος menţionat. – Der. agurijoară, s.f. (plantă, portulacă); agurizar, s.m. (vie sălbatică).