CALIFICÁRE, calificări, s.f. Acţiunea de a (se) califica şi rezultatul ei; pregătire într-un anumit domeniu de activitate profesională; calificaţie. ♦ Etapă eliminatorie într-un concurs sau într-o competiţie sportivă, pentru selectarea concurenţilor. – V. califica.

CALIFICÁRE s. 1. (înv.) calificaţie. (Nu are nici o ~.) 2. numire, (fig.) etichetare, taxare. (~ cuiva drept...)

calificáre s. f., g.-d. art. calificării; pl. calificări

CALIFIC//ÁRE ~ări f. 1) v. A CALIFICA. 2) Pregătire teoretică şi practică într-un anumit domeniu de activitate profesională. 3) Etapă eliminatorie într-un concurs sau într-o competiţie sportivă, în care se selectează concurenţii. /v. a (se) califica

CALIFICÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se) califica; pregătire teoretică şi practică într-o profesiune. ♢ etapă eliminatorie într-un concurs, într-o competiţie sportivă. 2. titlu obţinut în urma trecerii unor examene, a unor probe. 3. (jur.) ă infracţiunii = stabilirea caracterului penal al unei fapte şi încadrarea ei în textul de lege. (<califica)

CALIFICÁRE s.f. Acţiunea de a (se) califica şi rezultatul ei; titlul obţinut în urma trecerii unor examene sau a unor probe; calificaţie. [< califica].