CHIORẤŞ, -Ă, chiorâşi, -e, adv., adj. I. Adv. (În expr.) A privi (sau a se uita) chiorâş = a) a privi saşiu; b) a se uita pe furiş, încruntat, cu duşmănie, cu dispreţ. A da chiorâş prin ceva = a se repezi fără a lua seama peste ce calcă. (Înv.) A da chiorâş la (sau în) ceva = a ţinti. II. Adj. 1. Saşiu. 2 Fig. încruntat, supărat, îmbufnat. – Chior + suf. -âş.

CHIORÂŞ adj., adv. 1. adj. v. saşiu. 2. adv. v. saşiu. 3. adj., adv. îmbufnat, încruntat, mohorât, posomorât. (Ce te uiţi aşa ~ la mine?)

chiorâş adj. m., pl. chiorâşi; f. sg. chiorâşă, pl. chiorâşe

chiorâş adv.

CHIORÂŞ adv. : A se uita (sau a privi) ~ a) a se uita cruciş; b) a se uita rău, cu duşmănie la cineva. A da ~ prin ceva a merge (grăbit) fără a observa unde calcă. /a chiorî + suf. ~âş