FIÓR, fiori, s.m. Senzaţie (uşoară) de frig (însoţită de tremur); p. ext. emoţie vie pricinuită de un sentiment puternic (mai ales de frică); zguduire nervoasă. [Pr.: fî-or. – Pl. şi: fioruri] – Lat. febris.

FIÓR s. 1. scuturătură, (rar) scutur. (Un ~ de frig.) 2. (la pl.) răcori (pl.). (Mă trec ~ii.) 3. înfiorare, (fig.) cutremur. (~ de groază.) 4. v. freamăt.

fiór s. m., pl. fióri

FIÓR ~i m. 1) Senzaţie neplăcută, provocată de frig. 2) Emoţie puternică pricinuită de o reacţie nervoasă. [Sil. fi-or] /<lat. febris

fiór s.m. (reg.) jneapăn, ienupăr, jep.