GRĂMÁDĂ, grămezi, s.f. 1. Cantitate mare de obiecte, de materiale strânse ori aflate la un loc (unele peste altele); îngrămădire. ♦ (Adverbial) În mare cantitate (la un loc), formând o grămadă (1). ♢ Expr. A cădea (sau a se prăbuşi) grămadă = a cădea jos (în nesimţire). A da (sau a face, a pune etc.) (pe cineva) grămadă (jos) = a doborî; p. ext. a omorî (pe cineva). 2. Cantitate, număr mare de fiinţe (strânse, aflate la un loc); mulţime. ♦ Spec. Îngrămădire (organizată) de jucători la rugbi; meleu. – Din sl. gramada.

GRĂMÁDĂ s., adv. 1. s. maldăr, morman, movilă, purcoi, (rar) strânsură, (pop.) troian, (reg.) mâglă, (Mold.) cladă, (Mold. şi Transilv.) gireadă, (pop. fig.) nămol. (O ~ de cartofi, de crengi, de praf.) 2. s. v. teanc. 3. s. v. mulţime. 4. s. v. ceată. 5. s. mulţime, (fig.) armată. (O ~ de muncitori.) 6. s. (SPORT; la rugbi) meleu. 7. adv. v. buluc. 8. s. mulţime, seamă. (Şi-a rezolvat o ~ de probleme.) 9. s. mulţime, (fig.) car. (I-a adus o ~ de veşti.) 10. s. mulţime, şir, (fam.) cârd. (A trecut o ~ de ani de când nu ne-am văzut.)

grămádă s. f., g.-d. art. grămézii; pl. grămézi

GRĂM//ÁDĂ² ~ézi f. 1) Cantitate mare de lucruri, de materiale puse unele peste altele în neorânduială. 2) Grup numeros şi neorganizat (de fiinţe); droaie; mulţime. ~ de haine. ~ de bani. [G.-D. grămezii] /<sl. gramada

GRĂMÁDĂ¹ adj. În cantitate mare. /<sl. gramada

gramada de lemne (copaci, crengi) in Moldova