|
I. 16 rezultate gasite
I1 s.m. invar. A unsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (cea mai închisă (8) vocală, nerotunjită (2), din seria anterioară (3)). ♢ Expr. A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esenţialul într-o discuţie, a (nu) sublinia faptele semnificative.
I2 interj. (Adesea prelungit sau repetat) Exclamaţie care exprimă surprindere, mulţumire, admiraţie, dezaprobare etc. – Onomatopee.
Î s.m. invar. A douăsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală închisă (8), nerotunjită (2), din seria medială).
I interj. a!, ah!, aoleu!, au!, o!, of!, oh!, vai!, (pop.) văleu!, (Transilv. şi Ban.) tulai!, (Mold.) vah! ~ (~!, ce durere simt!)
I conj. v. şi.
I, i s. m. invar.
i/ii/iii interj.
i/ii/iii interj.
i/ii/iii interj.
Î, î s. m. invar.
I interj. (se foloseşte pentru a exprima un sentiment de admiraţie, mirare, uimire). / Onomat.
i se mai spune „hormonul fericirii“
I num. card. (Scris cu majusculă) Simbol matematic pentru numărul 1 în sistemul roman de scriere a numerelor.
/i- s.m. =persoana nefumatoare care duce o Campanie sustinuta impotriva fumatului.
/i //s.m.-persoana considerata nebuna,de fapt pusa pe shotii,glume si caterinca de bun gust
ĩ
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|