IA interj. 1. Cuvânt prin care se atrage atenţia ascultătorului asupra unui îndemn care i se va adresa; ian! 2. Iată! iacă¹! uite! vezi! ian! ♢ Expr. Ia aşa = numai aşa, fără nici o intenţie precisă. 3. Arată indiferenţa faţă de ceea ce urmează. 4. Introduce un răspuns. Unde te duci? – Ia, până la colţ. Cf. bg. j a.

IA interj. v. poftim!

IA interj. v. iată, uite, vezi.

ia interj.

IA interj. 1) (îndeamnă la o acţiune) Ia adă nişte lemne. 2) (atrage atenţia celui căruia i se adresează) Iată. Ia, ce se face afară. 3) (intensifică sensul celor spuse) Ia, copil deştept! 4) (introduce un răspuns) - Unde te duci? - Ia, până la magazin. [Monosilabic] /cf. bulg. ja

ia conj. (reg., înv.) sau ... sau, ori ... ori.