METEORÍT, meteoriţi, s.m. Bucată desprinsă dintr-un corp cosmic (care străbate atmosfera şi cade la suprafaţa Pământului). [Pr.: -te-o-] – Din fr. météorite.

METEORÍT s. (ASTRON.) (înv. şi pop.) piatră, (înv.) meteorolit.

meteorít s. m. (sil. -te-o-), pl. meteoríţi

METEORÍ//T ~ţi m. Bucată dintr-un corp cosmic, care, traversând atmosfera, cade pe suprafaţa Pământului; aerolit. [Sil. -te-o-] /<fr. météorite

METEORÍT s.m. Corp care cade pe pământ provenind din spaţiul interplanetar; bolid. [< fr. météorite].