RÁPĂN, rapăne, s.n. 1. Boală de piele asemănătoare cu râia, pe care o capătă caii, câinii şi porcii, uneori şi oamenii. ♦ Jeg. 2. Boală a merilor şi a perilor, provocată de o ciupercă şi manifestată prin apariţia unor cruste pe frunze, pe fructe şi pe ramurile tinere, încetinind sau oprind creşterea. – Et. nec.

RÁPĂN adj. v. încărcat, plin.

RÁPĂN s. v. boala lui carré, jeg, murdărie, necurăţenie, râie, scabie.

rápăn s. n.

RÁPĂN n. 1) Boală contagioasă a pielii, asemănătoare cu râia, frecventă la animale (mai rar la oameni), cauzată de o ciupercă parazită. 2) Strat de murdărie pe piele. 3) Boală a plantelor agricole care se mani-festă prin apariţia unor cruste pe ţesuturi, încetinind sau oprind creşterea. /Orig. nec.