SENTIMENTÁL, -Ă, sentimentali, -e, adj. 1. Care exprimă (sau trezeşte) sentimente duioase, nostalgice; (peior.) plin de sentimentalism; dulceag. ♦ Care se referă la sentimente. 2. (Despre oameni şi manifestările lor; adesea substantivat) Care arată o sensibilitate accentuată, care se lasă uşor impresionat de sentimente duioase. – Din fr. sentimental.

SENTIMENTÁL adj. 1. afectiv. (O viaţă ~ bogată.) 2. amoros, galant. (Aventură, intrigă ~.) 3. liric. (Vorbea pe un ton ~.) 4. languros, (rar) senti-mentalist, (fig. peior.) dulceag, siropos. (Decla-raţii ~.)

sentimentál adj. m., pl. sentimentáli; f. sg. sentimentálă, pl. sentimentále

SENTIMENTÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de sentimente; propriu sentimentelor; afectiv. Educaţie ~ă. 2) Care provine din sentimente. Roman ~. 3) Care este pătruns de sentimente. Ton ~. 4) Care trezeşte sentimente; afectiv. Muzică ~ă. Romanţă ~ă. 5) şi substantival Care vădeşte o sensibilitate deosebită; care se înduioşează uşor. /<fr. sentimental, lat. sentimentalis

SENTIMENTÁL, -Ă adj. Care conţine sau exprimă un sentiment; (depr.) care afectează sau exagerează un sentiment. // s.m. şi f. Persoană cu o sensibilitate accentuată, care nutreşte sentimente puternice, pe care le manifestă cu tărie. [Cf. fr. sentimental, it. sentimentale].